Horeca Insight alături de HORA, autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, a organizat în data de 25 iunie 2020 conferința Horeca Re:Start, a treia din seria HORA Power Brunch. Conferința a avut loc pe pajiștea din curtea Hotelului Caro din București într-un format inedit, adaptat cerințelor legale de distanțare pentru evenimente în aer liber și s-a transmis prin live streaming.

Conferința a reunit nume importante din industrie precum Dragoș Petrescu – fondator City Grill Group, Călin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group, Radu Tănase – Managing Partner Calif, dar s-a bucurat și de prezența unor reprezentanți din partea statului:Violeta Alexandru – Ministrul Muncii și Protectiei Sociale și a lui Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism.

Programul conferinței a urmărit trei teme imporante: Forța de muncă din Horeca, Fiscalitate, Bune practici, distribuite în 3 paneluri de discuții.

În cadrul primului panel, dedicat forței de muncă, Daniel Mischie a mulțumit oficial autorităților pentru dialogul deschis din ultimele luni, dar a ținut să sublinieze de asemenea importanța redeschiderii tuturor locațiilor Horeca, în special a restaurantelor de la 1 iulie. Doamna Ministru a apreciat pozitiv felul în care s-au derulat discuțiile cu patronatele și reprezentanții Horeca, accentuând faptul că o astfel de desfășurare de forțe poate fi calificată drept fără precedent. S-au reiterat măsurile luate de statul român pentru a sprijini Horeca – șomajul tehnic cu avatantajele sale în asigurarea continuității pentru angajați și angajatori deopotrivă, susținerea a 41,5% din costurile salariale, cu accent pe grupele de vârstă vulnerabile (16 – 29 ani și peste 50 de ani), flexibilizarea programului de lucru în condițiile în care se va asigura suplinirea unui procent din veniturile afectate. Totodată, a ținut să încurajeze antreprenorii din Horeca, menționând importanța crescută a contribuției industriei la economia țării, mai ales în condițiile în care s-a remarcat un nivel crescut de angajament și solidaritate între operatori.

Dragoș Anastasiu a apreciat drept excepțional dialogul cu autoritățile în ultimele trei luni, dar a făcut și un apel către operatorii din ospitalitate să contribuie la acest dialog făcând dovada maturizării industriei. S-a dezbătut tema Kurtzarbeit (reamintim că aceasta definește timpul redus de lucru printr-un sistem reglementat de stat; un acord pentru a evita concedierea, reducând în schimb orele de lucru ale tuturor sau majorității angajaților, iar statul contribuie pentru a suporta o parte din veniturile angajaților) ca model aplicabil în multe state europene în lipsa predictibilității. Dragoș a ținut să precizeze că viitorul va fi determinat de felul în care vor fi aplicate aceste măsuri flexibile, deși există o teamă crescută pentru fraudare, o teamă pe care o consideră normală în condițiile actuale. El a mai afirmat că pentru a menține acest dialog, este necesar ca ambele părți (atât statul, cât și operatorii) să investească în primul rând încredere unul în celălalt.

Alin Ignat – secretar de stat în Ministerul Muncii a adăugat că deocamdată se dezbat aspectele finale legate de Kurtzarbeit și rezultatul acestor discuții va reflecta complexitatea aspectelor care se iau în considerare. Va fi însă un model apicabil tuturor domeniilor de activitate, deocamdată nu se are în vedere un plafon salarial, iar programul de lucru se va putea reduce cu maximum de 50%.

Ce de-al doilea panel a acoperit subiecte din zona fiscalității, încercând să răspundă la întrebarea ce pare să fie pe buzele tuturor în aceste zile – Care este de fapt contribuția Horeca la PIB?!

Iancu Guda a fost cel care a oferit o analiză extinsă asupra contribuției industriei la Produsul Intern Brut din perspectiva sa de analist economic; Iancu este absolvent al facultății FABBV din cadrul ASE și a finalizat programul EMBA Sheffield University. Raportul întocmit de acesta ia în considerare situația financiară a companiilor active în 11 sectoare Horeca. Calculele sunt realizate în baza situațiilor financiare depuse de companiile analizate către Administrația Fiscală în perioada 2014 – 2018. La data prezentării raportului și analizei, nu s-au putut emite opinii reprezentative statistic pentru exercițiul financiar aferent anului 2019.

Pe parcursul anului 2018, cele 26,566 companii active în sectoarele analizate (cod CAEN – 5510, 5520, 5530, 5610, 5621, 5629, 5630, 7911, 7912, 7990, 8230)  au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 25,52 miliarde lei, ceea ce reprezint 1,7% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România în același an. Contribuția directă la valoarea adăugată a acestor companii este 3,4%,  calculată astfel:

  • Profitul net obținut de firmele active în sectoarele analizate se ridică la 2,74 miliarde lei, ceea ce reprezintă 10,8% din cifra de afaceri înregistrată, dublu comparativ cu media înregistrată la nivel național (5,4%);
  • Marja brută (diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție al mărfurilor, materiilor prime și serviciilor de la furnizori), înregistrată de companiile active în sectoarele analizate se ridică la 63% în 2018, de două ori peste media la nivel național (31%). Marja superioară este datorată valorii adăugate în procesul de procesare și serviciile conexe oferite de companiile active în acest sector.

lmpactul social al sectoarelor analizate (aportul salariilor angajaților în consumul gospodăriilor populației) este următorul – cele 26.566 companii active în sectoarele analizate au înregistrat un număr total de 175.449 angajați, ceea ce reprezinta 3,9% din totalul locurilor de muncă înregistrate în sectorul privat pe parcursul anului respectiv. Salariul mediu brut lunar înregistrat de companiile din sectoarele analizate este de 2.840 lei, reprezentând 57,5% din salariul mediu brut înregistrat la nivel național (4.938 lei în decembrie 2018 conform Institutului Național de Statistică). Astfel, baza de salarii generată de companiile care activează în Horeca se ridică la 5,89 miliarde lei, respectiv 2,2% din totalul bazei de salarii la nivel național. Sumele plătite angajaților din sectoarele analizate contribuie cu 0,91% la formarea PIB prin consumul generat pe lanțul economic.

Impactul financiar indirect al sectoarelor analizate – majoritatea companiilor active în cele 11 sectoare din industria Horeca nu produc materia primă sau produsele intermediare utilizate în dinamica procesării acestora în vederea oferirii serviciilor către clienții finali. Considerând impactul comercial (achiziții furnizori) și investițional (alocarea de capital pentru finanțarea investițiilor pe termen lung), companiile active în sectorele analizate au generat un efect pozitiv de întoarcere a capitalului în economie în valoare de 11,09 miliarde lei – deci o contribuție suplimentară la formarea PIB-ului de 0,74%. Astfel, contribuția totală se ridică la aproximativ 5,07% din PIB, fără a lua în considerare bacșișul.

Iancu a mai analizat și creditul furnizor din perspectiva Horeca, cu accent pe schemele de garantare din partea statului, o măsură care cu siguranță va restabili încrederea în operatori.

S-au reluat de asemenea discuții referitoare la legiferarea bacșișului, simplificarea formei de impozitare pentru lucrătorii sezonieri și a procedurilor de efectuarea a medicinii muncii pentru o anumită categorie de lucrători Horeca, dar și susținerea școlarizării de calitate, eventual într-un cadru care să permită angajatorilor să beneficieze de investițiile în instruirea personalului. Răzvan Crișan a atras atenția și asupra faptului că în aceste condiții speciale, ar trebui să se analizeze și rolul instituțiilor de control ale statului, poate pe viitor acestea vor avea un dublu rol – de control și instruire. Dragoș Petrescu a concluzionat necesitatea de a aborda problema legalizării bacșișului pe grupe de lucru, cu termene clare care să urgenteze soluționarea aspectelor care trenează.

Cel de-al treilea panel s-a concentrat pe tema Bune practici la redeschidere alături de Călin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group și Radu Tănase, Managing Partner Calif/ Condimental/ Shoteria. Discuțiile acestui ultimul panel au analizat piața de delivery și felul în care marii operatori s-au adaptat la noua realitate. Dacă înainte de pandemie, piața de delivery era estimată la un 10-15% din totalul comenzilor, proporțiile căpătate acum nu pot fi deocamdată estimate. Este clar pentru operatorii din ospitalitate că viitorul și succesul unui business în Horeca aparțin acelui antreprenor care știe să creeze sentimentul de siguranță oaspeților săi și se adaptează rapid noilor cerințe. Într-adevăr, va exista reticența unor restaurante de renume de a se alinia la acest trend al livrărilor la domiciliu în condițiile în care, pe lângă experiența în sine, se va pierde și din calitate. Daniel Mischie a anunțat că grupul City Grill se numără și de această dată printre curajoșii operatori care pariază pe viitorul în delivery, urmând ca după 1 iulie să investească sume importante pentru dezvoltarea unei noi divizii. S-au notat de asemenea aspecte precum adâncirea comodității celor care în mod normal comandau mâncare acasă sau la birou. Din păcate, din cauza situației de urgență, pentru mare parte dintre aceștia s-a accentuat și reticența în socializare sau acordarea importanței adecvate ritualului de a lua masa. Un rol important în creșterea pieței de delivery, îl joacă și ofertele (fie că sunt acordate de platforme sau de restaurant), o dovadă că bugetele acordate meselor se vor axa puternic pe value for money.

“Am luat parte la primul eveniment hibrid al industriei, nu neapărat prima dovadă palpabilă că obiceiurile se schimbă, iar noi ca antreprenori suntem nevoiți să ne adaptăm planurile, bugetele și evident felul în care comunicăm. Parte din aceste schimbări se reflectă și în relația cu statul, iar confirmarea a venit de data aceasta din partea unui oficial al guvernului – suntem o industrie care beneficiază de încredere și relansarea ei este prioritară pentru autorități. În loc de concluzie pot doar să adaug că traversăm o perioadă cel puțin interesantă, operatorii sunt poate prima oară uniți de obiective și preocupări comune, cu focus pe supraviețuire și păstrarea locurilor de muncă, a declarat Daniel Mischie, președinte HORA.

HORA și-a exprimat cu fiecare ocazie dorința de a fi alături de operatorii din ospitalitate prin intervenții și măsuri de facilitate a dialogului cu autoritățile statului., dar și prin conferințe pe teme dedicate. Acest prim eveniment a fost susținut și de Horeca Insight organizator de evenimente de profil, care s-a remarcat pe durata perioadei de urgență ca liant între operatori, furnizori și antreprenori.